Asociația pentru Justiție Penală Participativă a lansat, recent, un material video pe subiectul programelor probaționale în calitate de alternative la detenție. Materialul a fost elaborat în cadrul proiectului „Promovarea programelor probaționale, la nivel național, în calitate de alternative la detenție”, implementat în parteneriat cu Inspectoratul Național de Probațiune și cu sprijinul financiar al Ambasadei Regatului Țărilor de Jos.
Actorii sistemului de justiție penală depun necontenit eforturi pentru a dezvolta alternative eficiente la pedeapsa închisorii, iar programele probaționale reprezintă veritabile alternative la detenție, care se axează pe schimbarea comportamentului deviant și asigură reintegrarea socială a persoanelor în conflict cu legea.
Adrian Cerbu, judecător în cadrul Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari: În condițiile legii, instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, dacă va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, poate dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicate vinovatului, indicând numaidecât, în hotărâre perioada de probaţiune. Aplicând condamnarea cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei, instanța de judecată îl poate obliga pe condamnat să participe la programe probaționale, utilizând, astfel, mecanismele alternativelor la detenție și limitând represiunea juridico-penală.
Evaluarea impactului programelor probaționale asupra beneficiarilor este un proces complex și îndelungat. Impactul poate fi vizibil pe perioada derulării programului probațional sau post-program, fiind determinată eficiența și influența unui program probațional asupra minorilor și adulților în conflict cu legea care au parcurs ședințele acestuia.
Veronica Mihailov-Moraru, avocat: Aplicarea, în procesul penal față de persoanele care au comis infracțiuni, a obligației de a urma un program probațional, acolo unde legea penală permite, are o importanță deosebită pentru persoană, pentru sistemul de justiție și pentru comunitate, în general. Dispunerea de către procuror, dar, cel mai des, de către judecător, a obligației de a urma un program probațional încurajează și contribuie la evitarea aplicării pedepselor cu închisoarea, ca penitenciarele să nu fie încărcate, iar persoana să fie menținută în comunitatea sa și să fie corectată pe alte căi mult mai umane și eficiente. Prin programele probaționale, persoana vizată va fi supusă unui set de măsuri specifice de către un specialist – consilierul de probațiune, care să contribuie la corijarea ei eficientă în dependență de problemele și necesitățile sale, la reducerea riscului de a mai comite alte infracțiuni, la evitarea cheltuielilor mari pentru un proces judiciar, și chiar la economisirea de timp pentru persoana, dar și pentru toți profesioniștii din justiție.
Mariana Gornea, șef al Secției Justiție Juvenilă, Procuratura Generală a Republicii Moldova: Potrivit legislației penale naționale, programele probaționale reprezină alternative la detenție, atât pentru adulți, cât și pentru minori, fiind aplicate, în calitate de măsuri de constrângere cu caracter educativ sau în calitate de obligație de către instanța de judecată în contextul condamnării cu suspendare condiționată a executării a pedepsei penale. Aplicarea programelor probaționale în privința minorului, înseamnă excluderea copilului din sistemul justiției penale prin valorificarea căilor non-penale ce orefă șanse la educare și reintegrare în societate.
Programul probațional înseamnă urmare a unui curs de formare instructiv-educativ în cadrul căruia specialiștii comunică cu minorul, determinându-l să conștientizeze consencințele legale și sociale în cazul săvârșirii infracțiunii, precum și să-l responsabilizeze cu privire la comportamentul său delincvent.
Materialul video poate fi accesat pe linkul de mai jos:
Asociația pentru Justiție Penală Participativă 
Lasă un răspuns